prima mea zi la sala

Azi, 7-01-2010, m-am infatisat pentru prima oara in viata mea, I have to admit it, la sala. Nu ma simt vinovata cu nimic, dupa cum ma tot intreaba unii, ci vreau pe cat posibil sa-mi formez din asta un stil de viata. Si ce daca am copil mic? Si ce daca sunt ocupata cu tot felul de traduceri si proiecte? Si ce daca mai am si o firma de gestionat? Si ce daca mai am si doua angajate care trebuie tinute din frau? Ei si? Nimic nu e imposibil. Ca sa dau un raspuns celor care ma vor mai sacai vreodata cu intrebarea naiva, "Te simti vinovata?",am sa le spun ca nu, nu ma simt vinovata cu absolut nimic. Sunt om si poate am si eu dreptul la excese. Pana nu demult mancam cate o cutie de bomboane pe zi. Nu mi se pare mult deloc. E super k, mai ales ca n-o fac zi de zi.
Oricum... imi doresc bafta si sa am in continuare vointa si ambitia si determinarea de care dau dovada mimentan...